Viata In Tranzitie, dupa criza economica

Multumirea pentru calitatea vietii in Romania este cea mai scazuta din cele 34 de state sondate de Banca Europeana pentru Reconstrutie si Dezvoltare (BERD) si Banca Mondiala (BM). Viata in Tranzitie Dupa Criza, un raport lansat miercuri, 29 iunie 2011, ofera perspectiva a 40,000 de intervievati din 34 de tari asupra felului in care au resimtit schimbarile socio-economice si politice, in mod deosebit la capitolele coruptie, calitatea vietii, impactul crizei, increderea in institutiile publice si sustinerea democratiei.

Populatia a 29 de tari in tranzitie si a cinci tari vest-europene - din Balcani pana in UK, din Franta pana in Mongolia - ofera o imagine a vietii in tranzitie dupa criza economica globala intr-un raport al Bancii Mondiale si a BERD-ului. Printre statele sondate se numara Romania si Moldova. Rezultatele in cazul romanilor si al moldovenilor sunt triste daca ne uitam la satisfactia fata de nivelul de trai, insa incurajatoare cand vine vorba de sustinerea democratiei.

ROMANIA – 7% au incredere in guvern si parlament si mai putin de 5% in partide

In Romania, aproximativ doua treimi din gospodariile intervievate au fost afectate de criza financiara, "una dintre cele mai mari rate dintre tarile in tranzitie".

"Satisfactia fata de calitatea vietii este cea mai redusa din intreaga regiune de tranzitie", indica studiul. Fata de 2006, anul primului raport, acest indice a scazut cu 15 procente per total si cu 25% in cazul populatiei tinere. O consecinta fireasca - optimismul pentru viitorul in tara a scazut cu peste 50% fata de 2006. In plus, doar unul din cinci romani intervievati isi vad copiii ducand-o mai bine decat ei, o cifra comparabila cu media tarilor vest-europene sondate (Marea Britanie, Italia, Franta, Germania si Suedia).

Sustinerea pentru economia de piata este pe la limita inferioara a clasamentului, doar unul din trei intervievati preferand acest sistem, in declin cu sapte procente (43%) de la prima sondare. 

"Romanii nu cred ca anumite caracteristici democratice de baza exista in tara lor", continua raportul, motivand ca "doar 27% din respondenti cred ca au alegeri libere si corecte si doar 23% cred ca exista lege si ordine". Cifrele studiului mai indica si faptul ca mai putin de o cincime din intervievati simt ca tribunalele protejeaza indivizii impotriva abuzurilor statului. In mare, aceste procente se afla la 40  de procente (sau chiar mai mult in unele cazuri) sub media vest europeana.

Increderea in institutia prezidentiala a scazut cu 14% din 2006. "Doar sapte procente au incredere in guvern si parlament, si mai putin de 5% se incred in partidele politice", arata raportul. Dintre institutii, de increderea cea mai mare se bucura cele religioase, desi au scazut si ele cu 20% de la primul sondaj. In schimb, increderea in ONG-uri si investitorii straini nu a scazut.

Cat despre coruptie, 43% din intervievati spun ca plata pe sub tejghea in sistemul de sanatate este un fenomen obisnuit, cu 13% mai multi respondenti decat in studiul anterior. Pe locul doi in topul ciubucarilor, in perceptia publicului (12 procente), este politia rutiera. Chiar daca nivelul de coruptie in alte institutii publice este perceput ca usor in descrestere, per total indexul ramane cu mult peste media vest-europeana.

Jumatate din publicul roman si-ar dori ca mai multi bani de la bugetul de stat sa fie investiti in Sanatate, un sfert - in Educatie si 12% - pentru cresterea pensiilor.

MOLDOVA – serviciile publice, printre cele mai corupte din regiunea de tranzitie

In cazul Moldovei, jumatate din respondenti au resimtit acut criza economica. Schimbarile cele mai mari s-au produs in randul clasei de mijloc si a celor cu salarii medii. In ceea ce priveste populatia saraca, aceasta a fost afectata cel mai puternic din intreaga regiune de tranzitie.

Satisfactia fata de nivelul de trai a crescut cu 2% fata de 2006, insa ramane sub media tarilor in tranzitie. Indexul a crescut in randurile populatiei tinere si a celor cu salarii mari, insa a scazut in randurile clasei de mijloc. Speranta pentru un viitor mai bun a crescut, de asemenea, cu doua procente. Cu toate acestea, ramane cu 10% sub media regiunii in tranzitie.

Peste o treime din moldoveni  prefera o combinatie de economie de piata si democratie, conform raportului, desi 25% ar prefera o economie de piata in tandem cu un guvern autoritar. "Interesant, in Moldova, cei care prefera, in diferite circumstante, un guvern autoritar, sunt, de asemenea, in favoarea unei economii de piata, ceea ce este contrar aspiratiilor restului regiunii in tranzite."

Aproximativ jumatate din intervievati sunt de parere ca tara lor are institutii democratice de baza cand vine vorba de lege si ordine, alegeri libere si corecte, o opozitie politica puternica si stabilitate. Indexul ramane departe de media Europei de Vest.

Moldovenii sunt pe locul noua in regiune la capitolul incredere, indexul crescand cu patru procente din 2006 (acum 40%). Cea mai mare crestere s-a produs in randul clasei muncitoare. In schimb, increderea in institutiile statului a scazut: mai putin de o treime se incred in presedintie, parlament, tribunale sau partide politice. Indexul este scazut fata de media vest-europeana. In plus, "sub 10% dintre moldoveni cred ca li s-ar returna portmoneul daca l-ar pierde, insemnand cel mai scazut nivel de incredere in regiunea de tranzitie."

In ceea ce priveste coruptia, 20% din intervievati cred ca platile neoficiale sunt obisnuite, "ceea ce sugereaza ca serviciile publice moldovene sunt printre cele mai corupte din regiunea de tranzitie", spune studiul. Ca si in cazul Romaniei, plata neoficiala din sistemul de stat de sanatate este indicata drept cea mai endemica forma de coruptie.

30% dintre respondenti nu sunt multumiti de calitatea si eficienta serviciilor pe care le primesc. "Cu toate acestea, este de notat o anumita dinamica: Moldova prezinta cea mai mare crestere din regiunea de tranzitie a ratei satisfactiei fata de institutiile publice ", noteaza analiza.

In ceea ce priveste aspiratiile moldovenilor vis-a-vis de cheltuielile de stat, acestia si-ar dori ca sume mai mari sa fie alocate de la bugetul pentru sistemul de Sanatate, Educatie, pensii si ajutor social. 12% se arata chiar dispusi sa fie taxati in plus pentru a suplimenta fondurile preferintelor indicate.

Rezultate generale

• In regiunea de tranzitie (adica excludem cele cinci state vest-europene), 70% dintre intervievati nu cred ca generatiile viitoare vor avea o viata mai buna.
• In 70% dintre gospodarii se economiseste reducand bugetul pentru alimentatia obisnuita si sanatate, ca efect direct al crizei economice.
• Aproximativ un sfert dintre cei sondati si-au luat inca un serviciu sau lucreaza ore suplimentare pentru a face fata efectelor crizei.
• Tarile din Europa de Vest, fata de cele din zona de tranzitie, au avut acces la mai multe "plase de siguranta din domeniu public" in lupta cu efectele crizei.
• In comparatiile cu statele UE, increderea in institutii este cu mult mai ridicata in multe dintre tarile CIS, cu exceptia increderii acordate tribunalului si politiei.
• Probabil cel mai mare soc de pe piata muncii este reducerea salariilor. Peste jumatate din respondentii romani, turci, croati, letoni, lituanieni, montenegreni, sloveni si ucrainieni au resimtit masura in gospodariile lor.
• "Rezultatele mai sugereaza o agenda vasta a reformei ramase neterminata, in special in privinta calitatii si furnizarii serviciilor publice, a cresterii increderii in institutiile publice si a rezolvarii problemelor inradacinate, precum coruptia, pe care toata lumea a simtit-o ca agravandu-se de la caderea comunismului."

Al doilea sondaj LiTS (Life in Transition After Crisis) a fost condus in 2010 si serveste ca studiu de piata in tarile de interes BERD si Banca Mondiala.

Lista completa a statelor sondate:

Croatia, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Albania, Bosnia si Hertzegovina, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Romania, Serbia, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, Ukraina, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Mongolia, Tajikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Rusia Turcia si, pentru comparatie, cinci tari din Europa de Vest – Suedia, Italia, Franta, Germania si Marea Britanie.